Calendaristic e primăvară de o lună şi jumătate. A fost 1 martie, când s-au dat mărţişoare, a fost şi 8 matie – ziua mamelor şi 1 aprilie, ziua păcălelilor. Am văzut şi ghiocei şi viorele şi zambile.

Dar totuşi parcă lipseşte atmosfera de primăvară. Au fost câteva zile extrem de calde şi frumoase, numai bune pentru un picnic. Şi am şi ieşit într-o duminică. Tot atunci m-am ars pe mâini şi picioare în loc să mă bronzez, dar asta e o altă poveste. Pe lângă cele câteva zile frumoase au fost şi încă mai sunt multe – chiar prea multe – zile friguroase.

Plouă de câteva zile bune şi e atât de frig că e nevoie de geacă groasă. E nevoie de căldură şi asta înseamnă că e nevoie de centrală din nou… Dar nu e numai de asta. Parcă şi oamenii sunt mai reci unii cu alţii, mai răutăcioşi şi mai egoişti. De parcă frigul de afară s-a strecurat şi în suflete. Sau poate frigul vine din interiorul oamenilor? Se revarsă din suflete şi acum îngheaţă totul în cale.

Da, ştiu, teatru, romane siropoase, bla, bla. Dar devine enervant deja. Şi parcă văd cum o să fie zile caniculare care alternează cu zile aproape geroase. Şi între timp oamenii vor fi din ce în ce mai reci şi mai neprietenoşi. Bine că mai rămân prietenii şi familia. Altfel oare unde am ajunge dacă în suflete ar fi la fel de frig ca şi afară?