Cateodata e chiar aiurea sa fii singur acasa noaptea, mai ales daca ai o imaginatie bogata si/sau esti pasionat de mistere (literatura si filme). Pentru ca mintea o ia razna la cea mai mica miscare, la cel mai zgomot. Chiar si frigiderul sau centrala pot sa para altceva decat sunt.
Intr-un final adormi eventual te mai trezesti de cateva ori noaptea, dar totul e bine si dimineata e totul asa cum ar trebui sa fie: centrala suna a centrala, frigiderul a frigider.
Totusi, s-a intamplat intr-o dimineata sa ma trezesc cu un sunet total necunoscut si ciudat. Parea o alarma, dar nu eu o fixasem si, mai ales, nu era unul dintre ringtonurile mele. In plus, nu se auzea din camera. Prima data am crezut ca visez. Am adormit la loc, mai ales ca nu era decat 5 sau undeva pe acolo, iar eu trebuia sa ma trezesc numai pe la 5 si jumatate. Asa ca am adormit.
Intr-un sfert de ora sunetul acela m-a trezit din nou. De data asta m-am trezit definitiv si am inceput sa ma plimb prin casa in cautarea sursei. Am ascultat inclusiv afara, dar totul era atat de tacut incat aproape ca eram convinsa ca am visat totul de fiecare data, mai ales ca iar nu mai canta nimic.
Am intrat la dus si pe cand sa ies a inceput din nou. De data asta eram convinsa ca nu visez, asa ca am reluat cautarile si, dupa cateva secunde de cautari am si reusit sa localizez sursa: cutia vechiului meu telefon in care se afla, evident, telefonul. Cu bateria in el, dar teoretic descarcata. Finalul a fost relativ simplu. Am scos bateria din telefon, l-am impachetat la loc si m-am linistit.
In prezent, telefonul este reciclat. Cred ca asta a fost razbunarea lui pentru ca l-am inlocuit dupa ce am trecut prin atat de multe impreuna.
Cu drag, Mad